Recenzie: Iubiri de altădată de Elizabeth Noble.

„Iubiri de altădată” romanul de dragoste a lui Elizabeth Noble

A  debutat în anul 2010 în Marea Britanie sub numele de: The Way We Were” şi a fost publicată în România la editura Lira/Litera în anul 2012. Cartea este disponibilă aici

DESCRIERE

Susannah si Rob au avut o relatie tumultuoasa in adolescenta, insa totul s-a terminat si fiecare si-a urmat propriul drum. Dupa 20 de ani, nici unul dintre ei nu e fericit. Susannah e prinsa in capcana unei relatii aparent lipsite de afectiune cu Douglas. Barbatul nu are decat reprosuri la adresa ei si incearca sa o instraineze de familie. Dupa despartire, Rob s-a inrolat in armata ca sa uite durerea. Intalnirea lor la o nunta le aduce aminte de vremurile bune, iar Susannah incepe sa se intrebe ce ar fi fost daca ar fi facut alta alegere. Intre timp, cei doi incep sa tina legatura ca niste prieteni vechi. Dar oare nu este mai mult de atat? Vor reusi sa profite de o a doua sansa si sa fie fericiti ? Sau ea va accepta cererea in casatorie a lui Douglas?

Elizabeth Noble s-a nascut in Marea Britanie si este autoarea a sapte romane care au ajuns in Top 10 al bestsellerurilor intocmit de ziarul Sunday Times.

Părerea mea

Pot să spun cu sinceritate că am fost fascinată de această carte şi mi-a făcut o deosebită plăcere s-o citesc. Mi-au plăcut întotdeauna romanele care au la baza iubiri regăsite. Am mai citit tipul asta de romane de dragoste şi deşi mi s-a părut că cartea ar semăna puţin cu The Notebook a lui Nicholas Sparks, cartea mi s-a părut extrem de captivantă. Mi s-a părut atât de atractivă, încât am ajuns una cu Sussanah, personajul principal feminin  din carte, am ajuns să trăiesc fiecare moment alături de ea, fie că era bun, sau rău.

Carte este un fel The Notebook, despre o iubire care depășește multe obstacole.

Sussanah şi Rob se cunosc în adolescenţă, prin intermediul şcolii, ei fiind colegi de clasă.  Devin atraşi unul de altul încă de la primele contacte vizuale.

La un eveniment al oraşului ajung să se ţină de mână, din acea clipă devin nedespărţiţi. Amândoi sunt începători în iubire, Rob este primul iubit a lui Susannah, iar Susannah la rândul său este prima iubită a lu Rob.  Încep o relaţie băzată pe dragoste, care durează căţiva ani.

Ce mi-a plăcut:

 1. faptul că această carte a scos în evidenţă puterea iubirii.  
2. Personajele:

Rob romantic, pasional şi curajos. Avea acel ceva pe care toate fetele sau femeile îl doresc la perechea lor de sex opus.

Susnnah: o romantica încurabilă, care l-a iubit şi dorit cu aceaşi intesitate pe Rob până în uiltimul moment.

Amelia (mână dreaptă a lui Sussie încă din copilărie) Puternică, curăjoasă şi mai mereu hotarâtă. Ea o completa, aproape mereu pe Susie, fortificându-i de cele mai multe ori prietenei sale fragilitatea, oferindu-i lui Susannah mereu câte un sfat,care o facea să vadă adevărul ieşit la lumină şi îi dădea curajul de a merge înainte.

Ce nu mi-a plăcut: Hmm... Greu de spus, căci nu pot spune că există lucruri ce mi-au displăcut. Intr-adevăr mi-ar fi plăcut ca acest roman să aibă finalul pe care l-am aşteptat, dar... dacă stau bine să mă gândesc, nici acela nu mi-a displăcut în total, pentru că a făcut această carte să pară diferită de toate celelalte cărţi de dragoste pe care le-am citit până acum.

Autor : Elizabeth Noble mi s-a părut o scriitoare cu experienţă. Mi-a plăcut că a scris cartea din prespectiva autorului, mi-a plăcut cum a descris scenele intime dintre protagonişti, trezindu-i cititorului emoţii. În ciuda scenelor intime detaliate, Elizabeth nu a trasformat cartea într-una erotică. A păstrat în ea drama, maturitatea şi esenţa iubirii adevărate, ceea ce i-a permis să realizeze un mix perfect între iubirea pură şi cea pasională, felul în care m-a capturat în lumea personajelor, dar şi sensibilitatea şi maturitatea cu care a tratat cartea de la început până la sfârşit.

Ea s-a născut în marea britanie şi este autoarea a şapte romane, care au ajuns în topul bestselleurilor întocnit de Sunday Times.

 Comparaţii autor şi carte: În comparaţie cu Beth Kendrick (Autoarea „Greşeli din dragoste”) Elizabeth Noble, mi-a părut mult mai talentată decât Beth, care cred că e un scriitor slab. „Iubiri de altădată” e o lucrare mult mai magnetică decât cea a lui Beth, care a fost cea mai slabă carte de dragoste pe care am citit-o şi o puteam citi..

În concluzie: Pot să spun că finalui cărţi este neaşteptat pentru toată lumea, poate lipi cititorul de carte magnetizându-l cu uşurinţă chiar şi la ultima frază, finalul poate fi şi dezamăgitor pentru unii dintre noi, dar şi încântător pentru cei pe care deja finalurile fericite din cărţi îi plictisesc.  Într-o altă ordine de idei, închid prin a va spune că această carte merită citita, va fi o adevărată încântare pentru cei care iubesc romanele de dragoste.

Recenzie: Greşeli Din Dragoste de Beth Kendrick

Greşeli din dragoste, este romanul de debut al lui Beth Kendrick, publicat  în anul 2004 şi premiat cu Golden Heart al Romance Wrriters of America.

Romanul  a fost publicat în România în anul 2008 în editura Lira\Litera

Puteti comanda cartea aici

Am savurat această carte romantică cu mult înteres, fix atunci când a apărut în promoţie anul acesta, împreună cu revista: ” Libertatea pentru femei.” Am citit romanul asta în speranţa că mă vă captiva de la o pagină la alta, sau cel puţin de la un capitol la celalalt. Deşi cartea a fost premiată în acelaşi an în care a fost publicată, pe mine nu m-a fascinat mai deloc. Este o lectura uşoară, şi întersantă, dar nu genială. Se vede că acest roman a fost prima experienţă a autorei, acesta a fost primul dintre romanele ei publicate aici în ţara noastră şi cam până acum, eu ştiu că este şi singurul roman al ei adus în România. Judecând după această carte, trebuie să spun că ea nu mi s-a părut o scriitoare remarcabilă, nu cred că şi-a scos în evidenţă talentul, nu am văzut  nimic ieşit din comun în ceea ce a scris. Doresc să menţionez, faptul că în această carte nu m-am ataşat îndeosebi de niciunul dintre personaje, doar o mică parte din acţiunea ei m-a ţinut cu ea în mână. 

 Are la bază o poveste de dragoste complicată dintre doua personaje dificile, pe alocuri speriate şi nehotărâte.

Faith Geary este o tânără din Minesotta, care la vârsta de 18 ani este cerută în căsătorie de catrre iubitul său, Flynn Patrick. După toate acestea, Faith se sperie şi fuge în Italia, cu un muzician care cântă la bas.

După zece ani, Faith este chemată acasă în oraşul natal, pentru a-şi ajuta sora care a fost părăsită de soţul ei, Bob în favoarea altei femei. La al doilea divorţ, Skye află că  afacerea ei este  în pragul falimentului. Faith este contactă telefonic de către fostul ei iubit, care o informează că sora sa este însărcinată cu fostul soţ care acum a lăsat-o baltă.

Flynn face parte dintre angajaţii din barul lui Skye. Când Faith se întoarce acasă, descoperă un cu totul alt Flynn, faţă de cel care i-a fost iubit cu mulţi ani în urmă. Când Fynn o revede pe Faith,decide s-o trateze cu indiferentă, drept urmare a umilinţei pe care a simţit-o cu zece ani în urmă când ea l-a părăsit.

Indiferenţa lui Flynn devine totodată o mască cu care el reuşeşte să-şi ascundă sentimentele pe care încă le mai are şi-n prezent pentru Faith.

Flynn, nu vrea deloc să fie cooperant cu ea, motiv pentru care Faith se hotăreşte să-l recucerească.

Nu vă voi spune dacă personajul feminin din carte vă reuşii să facă asta, pentru că nu vreau să stric farmecul.

Mi-a plăcut: faptul că această carte se eclipsează pe importanţa comunicării în cuplu, şi că ne aminteşte că trebuie să tratăm acest detaliu cu mult mai multă grijă, mi-a płăcut de prietena lui Faith, care le-a fost şi dădacă fetelor în copilărie. Mi s-a părut cu capul pe umeri şi cu picioarele pe pământ, fiind foarte realistă. Spre ruşinea mea nu-i mai stiu numele personajului, însă mi-a plăcut cum a sfătuit-o pe Faith de-a lungul acestor întâmplări complicate. Când veţi deschide cartea o să gâsiţi un citat, care sună aşa: ” Singurul mod prin care poţi arătă că ştii să pierzi e să pierzi.” – Ernie Banks. Mi-a plăcut şi acest citat, fiindcă mi s-a părut că se imbină foarte bine cu aproape întregul roman, cred că mai poate fi şi foarte adevărat.

 Ce nu mi-a płăcut:  Mi s-au părut cam plictisitoare vieţiile personajelor, deoarece îmi păreau nişte vieţi mult prea obişnuite. 

Aş fi sugerat ca cel puţin viată personajelor principale să fie mai complicată, de exemplu romanul ar fi fost mult mai intersant, dacă Faith ar fi făcut un copil, cu basistul cu care a fugit atunci, sau dacă ea l-ar fi găsit pe Flynn prizonier într-o relaţie, sau într-o căsătorie care să nu mai  funcţioneze de ceva vreme.

În concluzie: Acest roman mi s-a părut o lectură totuşi drăguţă şi plăcută, un roman potrivit pentru serile de vara, sau primăvară. Uşor plictisitor.
 O poveste simplă, cu câteva întâmplări care eu cred că se pot petrece oricărui cuplu cu probleme de comunicare. Poate fi devorat atunci când te plictiseşti, sau în cazul care eşti stresat.  Nu cred că ar deteriora mintea şi sufletul nimănui dacă l-ar citii, plus că-n ciuda faptului că vieţiile personajelor din carte sunt monotone,  cartea reuşeşte să relaxeze o persoană cu încărcată de stres şi  să te ţină un pic cu sufletul la gură. La un moment dat, chiar te va face să-ţi pui întrebarea : ”Oare Faith şi Flynn vor rămâne impreună, până  la urmă?”

Deci... în cele din urmă: îl  recomand cu drag pentru o duminică calmă.