Gen (uri): Ficțiune istorică, fantezie, respectiv fantezie istorică, cu elemente horror, murder mystery și câțiva stropi de science fiction.
Serie: Da, dilogie mai exact cu același nume, aceasta fiind urmată de-o serie spin-off care va apărea la noi în anul 2023.
Volumul: 1/2.
Cartea poate fi achiziționată de aici. O găsiți de asemenea în toate librăriile online din România.
Descriere
Bestseller New York Times
Ne aflăm în anul 1926, iar orașul Shanghai e cuprins de neliniște și dezmăț.
O vendetă între două bande acoperă străzile de sânge, lăsând metropola pradă haosului. La originea acestor probleme se află Juliette Cai, o tânără în vârstă de 18 ani, socotită, până de curând, doar o fată neajutorată, care acum s-a întors să-și preia rolul de mândră moștenitoare a Bandei Stacojii, o rețea de răufăcători care se consideră cu mult deasupra legii. Singurii adversari demni de luat în seamă ai Stacojiilor sunt cei din gruparea Florile Albe, conduși de Roma Montagov, prima iubire a lui Juliette… și cel care a și trădat-o.
Însă când gangsteri din ambele tabere încep să dea semne de panică și ajung să-și sfâșie cu cruzime propriile beregate, lumea începe să vorbească. Despre o boală molipsitoare, despre nebunie. Despre un monstru care pândește din întuneric. Și, pe măsură ce numărul de morți crește, Juliette și Roma trebuie să-și lase armele – și motivele de ranchiună – deoparte și să lucreze cot la cot, deoarece, dacă nu vor opri acest măcel, atunci nu vor mai avea pe cine să conducă.
Chloe Gong își invită cititorii într-o călătorie captivantă, plină de violență, pasiune și destine născute sub o stea potrivnică.
„Cu siguranță Bardul ar fi mândru!” The New York Times Book Review
„O reinterpretare delicios de întunecată a tragediei Romeo și Julieta. O poveste efervescentă, modernă și extrem de antrenantă. Scrierea lui Gong debordează de energie. Am fost captivată de Shanghaiul ei cel sângeros de la prima pagină și nici că mi-am mai dorit să-l părăsesc!” Natasha Ngan, autoarea romanului Girls of Paper and Fire
„Aceste patimi zbuciumate merge până în inima Chinei de la început de secol XX cu proza ei ascuțită ca un bisturiu și cu aprigii ei protagoniști. Juliette Cai și Roma Montagov strălucesc mai puternic decât splendoarea și faima vechiului Shanghai, fiind amândoi la înălțime atunci când se ciocnesc în această poveste plină de acțiune care se desfășoară pe fondul vendetelor sângeroase, al războaielor între bande și al tumultului politic.” Amelie Wen Zhao, autoarea romanului Prințesa roșie
„Amețitor, iscusit și violent, romanul Aceste patimi zbuciumate abordează fiecare subiect cu precizie, adăugând romantism, dar și intrigi politice, și alcătuind astfel un învolburat Shanghai al anilor 1920, în care monștrii adevărați se îmbină cu monstruozitățile imperialismului.” Tessa Gratton, autoarea seriei Innis Lear
„Plin de strălucire, suspans și scene sângeroase, Aceste patimi zbuciumate îi poartă pe cititori în lumea plină de pericole a Shanghaiului din 1926. […] O lectură superbă și de-a dreptul imposibil de lăsat din mână.” June Hur, autoarea romanului The Silence of the Bones
Părerea mea
Pe 30 Mai, după cinci luni de parcurs cartea, am postat pe Goodreads un soi de recenzie (deși nu terminasem de citit romanul) acolo în principal am spus că fiind un fantasy istoric nu mă prinde și că îmi e greu să intru în lumea creată de autoare nefiind atrasă de genul literar în care se încadrează etc. și am adăugat în bookshelf-ul Did Not Finish de pe contul meu.
E bine acum...
Am terminat-o, ceea ce nu îmi vine să cred!
Gânduri la final de lectură
Mi-a luat cinci lunisă o termin. Da, CINCI LUNI! În cea mai mare parte m-a plictisit până la lacrimi, fiind ficțiune istorică, dar ultimele opt capitole au salvat cartea pentru mine !
Atâtea răsturnări de situație și în sfârșit am avut parte de acea iubire pătimașă demnă de Romeo și Julieta în ultimele o sută de pagini, deși sinceră să fiu pentru mine nu a fost destul.
Mi-au plăcut atât personajele, realiste și demne de admirație, cât și iubirea sinceră și pură dintre ei, ba chiar mai mult consider că se completează perfect reciproc. Sunt memorabile.
.
Cartea mi-ar fi plăcut mai mult dacă ar fi avut mai puține pagini, dacă unele capitole ar fi avut loc exclusiv în urmă cu cinci ani când Juliette și Roma s-au îndrăgostit. Îmi doream foarte mult să-i văd cunoscându-se, îndrăgostindu-se, să le văd începuturile petrecându-se într-un anumit prezent, nu doar povestindu--se despre ele la timpul trecut. (Sper ca autoarea să scrie cândva o nuvelă prequel)
Fiind un roman clasificat în genurile Fantasy și cel istoric mi-ar fi plăcut să găsesc mai multe elemente fantasy în el, nu doar acel monstru, autoarea ar fi putut să se inspire mau mult din mitologia chineză, ea fiind chinezoaică, mi-ar fi plăcut să văd personajele zburând pe dragoni de exemplu.
În rest rămâne valabil tot ce am spus pe 30 Mai pe contul meu de Goodreads.
În concluzie
Aceste Patimi Zbuciumate este o carte bună, dar este destul de lentă - din punctul meu de vedere - și trebuie să ai răbdare cu ea, cu atât mai mult dacă ești ca mine și digeri mai greu ficțiunea istorică, dar în final cred că merită. Se vede că este o carte bine documentată.
Mi-a amintit de Bird Box mult și de Acest Cântec Neîmblânzit oarecum, dar mi-a plăcut mai mult decât amândouă.
Îmi vine să-i dau patru stele din cinci acum, dar când îmi aduc aminte că am început-o în ianuarie și am terminat-o acum in Iunie, mă gândesc că cea de a patra steluță e ca o minciună pentru mine însămi și da cred că voi ieși din nou din zona mea de comfort și voi citi și volumul doi.
My rating: 🌟🌟🌟/🌟🌟🌟 🌟🌟
Volumul 2
Acum la Corint Teens!
25% DISCOUNT
LIVRARE DIN 3 IUNIE
COPERTĂ:
SOFTCOVER
ISBN:
9786060880769
FORMAT:
13 X 20 CM
EDITURA:
CORINTEENS
AN APARIȚIE:
2022
NUMĂR PAGINI:
576
TRADUCERE:
LOREDANA VOICILĂ
Descriere
Bestseller New York Times
Ne aflăm în anul 1927, iar în Shanghai e pe cale să izbucnească revoluția.
După ce și-a sacrificat relația cu Roma pentru a-l proteja de conflictul din moși strămoși, Juliette s-a transformat într-o fată cu o misiune clară în minte. O singură mișcare greșită, iar vărul ei va interveni ca să-i uzurpe locul de moștenitoare a Bandei Stacojii. Singura cale de a-l salva de mânia Stacojiilor pe băiatul pe care-l iubește este ca acesta să-i dorească moartea după ce i-a ucis cu sânge rece prietenul cel mai bun. Însă dacă Juliette s-ar face într-adevăr vinovată de crima pe care Roma crede că a comis-o ea, atunci respingerea lui poate că ar durea mai puțin.
Roma încă mai încearcă să-și revină după moartea lui Marshall, în timp ce vărul său Benedict abia vorbește cu el. Tânărul știe că poartă vina de-a fi lăsat-o pe nemiloasa Juliette în viață și este hotărât să îndrepte lucrurile – chiar dacă asta ar însemna să o ucidă pe fata pe care o iubește și o urăște cu aceeași intensitate.
Apoi un pericol monstruos își face apariția în oraș și, în pofida secretelor care îi țin departe unul de altul, Juliette trebuie să câștige cooperarea lui Roma dacă vor să distrugă odată pentru totdeauna această amenințare. Shanghaiul dă deja în clocot: naționaliștii organizează proteste, zvonurile despre un război civil se aud la tot pasul, iar domnia gangsterilor pare să fi ajuns la final. Roma și Juliette trebuie să-și uite diferendele pentru a lupta cu monștrii și cu politica, însă tot nu sunt pregătiți pentru a înfrunta cea mai mare amenințare dintre toate: să-și ocrotească inimile una de alta.
„Tineri îndrăgostiți sub o stea potrivnică își croiesc propriul drum într-o încheiere explozivă care se ridică la înălțimea titlului.” Kirkus
„Acțiunea, suspansul și intriga împart paginile cu schimbările și frământările colosale din politica și societatea Shanghaiului acelor vremuri, precum și cu tumultul din interiorul celor două bande criminale rivale. Tinerii vor rezona cu frustrările acumulate de Roma și de Juliette și cu nesfârșitul șir de violențe, dar și cu faptul că personajele nu au niciun cuvânt de spus în privința deciziilor care le influențează viețile.” Common Sense Media
„Destinele noastre zbuciumate nu reprezintă doar o explozivă și în mod categoric mulțumitoare încheiere pentru o serie fenomenală, ci poate fi considerată și o poveste superbă de sine stătătoare. Vă spun sincer: seria ACESTE PATIMI ZBUCIUMATE va deveni una dintre cele mai apreciate povești pentru tineri, o serie nepieritoare care va defini și va modela literatura YA modernă în anii ce vor urma. Pentru toți cei care abia așteaptă să descopere cartea, să știți că vă așteaptă o călătorie plină de emoții de neuitat. Simt și nerăbdare, dar și teamă pentru voi.” The Quiet Pond. V
O legendară actriță de film, care amintește întrucâtva de Marilyn Monroe și Elizabeth Taylor, reflectează asupra neobositei sale ascensiuni, precum și a riscurilor pe care și le-a asumat, a iubirilor pe care le-a pierdut și a secretelor pe care le-a ținut departe de ochii și urechile admiratorilor înfocați.
Aflată în amurgul vieții, Evelyn Hugo este în sfârșit gata să spună adevărul despre strălucitoarea și scandaloasa ei viață. Dar când o alege pentru această întreprindere pe Monique Grant, o jurnalistă cvasinecunoscută, nimeni nu este mai uimit decât Monique însăși. De ce ea? De ce acum?
Monique nu traversează chiar cea mai fericită perioadă. Soțul a părăsit-o, iar viața ei profesională bate pasul pe loc. Indiferent de motivul pentru care Evelyn a ales-o, tânăra este hotărâtă să profite de această ocazie nesperată pentru a-și dinamiza cariera.
Convocată în luxosul apartament al lui Evelyn, Monique ascultă fascinată în timp ce actrița își deapănă povestea. De la drumul către Los Angeles în anii ’50 până la decizia de a părăsi lumea divertismentului în anii ’80 și, bineînțeles, cele șapte mariaje, Evelyn evocă totul, vorbind despre ambiție nemiloasă, prietenie necondiționată și o mare dragoste interzisă. Monique începe să se lege sufletește de legendara vedetă, dar, pe măsură ce povestea lui Evelyn se apropie de încheiere, jurnalistei îi devine clar că propria viață se intersectează cu destinul actriței într-un mod tulburător.
Praise
"Fascinant, sfâșietor și învăluit în strălucirea Vechiului Hollywood, romanul Cei șapte soți ai lui Evelyn Hugo este una dintre cele mai captivante lecturi ale anului.” Buzzfeed
„Imaginează-ți că Mariyln Monroe ar fi trăit până la 79 de ani, ar fi hotărât să își publice memoriile și, presupunând că ai fi o jurnalistă necunoscută, te-ar fi smuls din anonimat pentru a le scrie. Aceasta este premisa romanului Cei șapte soți ai lui Eveyln Hugo și este fascinantă. În povestea asta, care te va face să dai pagină după pagină, se naște o stea, dar calea ei către succes presupune ambiție, durere și amăgiri. Alternând între relatarea directă a lui Eveyln despre călătoria ei către statutul de vedetă și observațiile lui Monique, femeia aleasă aparent la întâmplare pentru a scrie biografia, romanul încearcă să răspundă la o întrebare delicată: oare faima merită prețul pe care îl ai de plătit. Poveștile lui Eveyln, ale celor șapte soți ai ei, ale prietenilor, ale oamenilor dragi și ale confidenților lor se împletesc pentru a crea o tornadă strălucitoare, alimentată de sex, dragoste, bani și bârfe de la Hollywood. Această carte este captivantă, sexy și, uneori, sfâșietoare. Cititorii se vor bucura de strălucire și de intrigă și vor fi plăcut surprinși de întorsăturile de situație, care îi vor pune pe gânduri. Rezumând: cumpără cartea! Îmi vei mulțumi mai târziu.” Shannon Deveny
„Un roman despre Hollywoodul de odinioară care este deopotrivă plin de bârfe și de detalii cutremurătoare.” People
„Vii pentru strălucirea de la Hollywood; rămâi pentru o poveste emoționantă despre o tânără jurnalistă și o legendă a ecranului.” Cosmopolitan
„În povestea ei fascinantă, Taylor Jenkins Reid explorează perioada de glorie a Hollywood-ului cu ajutorul unei eroine asemănătoare lui Elizabeth Taylor. Vedetă prin excelență, Evelyn Hugo, acum în vârstă de 79 de ani și retrasă din activitate, dezvăluie povestea vieții sale pline de farmec și a celor șapte căsătorii scandaloase.” US Weekly
„Aventurile incredibile prin care trece Evelyn le vor încânta pe cititoare. Această călătorie extrem de captivantă a unei vedete hollywoodiene retrase din activitate și tumultoasa sa viață în Cetatea Filmului aduce cu sine neașteptate răsturnări de situație și dramă exact atât cât trebuie.” PopSugar.
Părerea mea
Cartea apare pe 4 noiembrie și în România și este disponibilă pentru precomandă.
Am citit cartea anul trecut pentru că era recomandată peste tot de tot Booktube-ul. A spart cam toate topurile de carte să spun așa, mi-am scris părerea pe Goodreads atunci când am citit-o și m-am gândit că dacă tot debutează și la noi să îmi pun gândurile și aici:
Dacă ar trebui să fac o comparație, aș spune că acest roman este o întâlnire între filmul The Notebook și industria Hollywood-ului.
The Seven Husbands of Evelyn Hugo, are în vizor viața unei actrițe fictive, este o carte doi în unu ca să zic așa. Pe de-o parte este o poveste despre o femeie și sacrificile pe care trebuia să le facă pentru a deveni și a se menține pe linia de plutire ca actriță la Hollywood, pe de cealaltă parte este o poveste de dragoste interzisă, dar memorabilă.
Mi-a plăcut cartea este o poveste foarte frumoasă din care ai ce învață, este inspiraţională într-un fel. Este despre o femeie care se ridică de jos dintr-un oraș cam uitat de lume și ajunge cea mai iubită actriță de la Hollywood, deţinătoare a unui premiu Oscar. Romanul urmărește evoluția lui Evelyn atât ca om și, cât ca actriță în plină ascensiune, se focusează mai ales pe viața ei siropoasă, dar și cea glamoroasă de star.
Scriitura siropoasă mi-a adus aminte de Nicholas Sparks și un pic de romanul, dar și de filmul lui: The Notebook.
Nu mă deranjează pentru că eu dacă citesc o carte de dragoste trebuie neapărat să fie siropoasă, doar sunt o tânără cu o inimă incurabil de romantică.
Puncte slabe:
Însă, nu m-a dat pe spate, ba chiar romanul mi se pare puțin, doar puțin supraestimat.
M-am cam plictisit să citesc despre cei șapte soți a ei. Uneori, când mă plictiseam ajungeam să număr soții si eram gen : Sunt la al cincilea soț, aaa... m
ai am doi. Încă doi și gata... Nu mi-a plăcut nici disperarea lui Evelyn de-a rămâne în centrul atenției. Nu iubea actoria, nu era pasionată de profesia ei, ea voia doar să iasă din sărăcie și să fie faimoasă, atât!
Ca și The Opportunist este o carte despre alegeri greșite, însă cred că Evelyn a plătit cu vârf îndesat pentru ele.
Mi-a plăcut și impactul pe care l-a avut actrița asupra vieții lui Monique Grant, femeia care ajunge să-i scrie biografia, dar și minunată devotata prietenie pe care a avut-o cu unul dintre cei șapte soți.
În final mi-a plăcut de Evelyn, a avut o evoluție matură. Viața ei a devenit cam tragică de prin anul 2000.
Walking on Letters: Concursul primăverii!: (NU ESTE PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE! ) Am ezitat să postăm acest concurs astăzi deoarece e 1 aprilie, dar totodată ne-am dorit să începem...
Vreau să câsţig Alegerea de Kiera Cass ! Uraţi-mi succes !!!
În sfârşit am ajuns şi cu recenzia asta... Cartea e terminată de mult timp... Mă scuzaţi că am întârziat atât!
Spulberă-mă, este primul volum din seria Atingerea lui Juliette, scrisă de Tahereh Mafi. Titlu original al cărţii este: "Shatter me" şi este cartea de debut a autoarei Seria cuprinde 3 cărti: Shatter me, Unravel me, Ignite me. Plus 3 volume satelit în format electronic: Destroy me, Fracture me, Unite me.
"Suntem într-o lume care se destramă, stăpânită de foamete şi violenţă. Bolile distrug populaţia, nu mai există păsări care să zboare, iar norii arată ciudat. Restauraţia, facţiunea politică menită a salva o lume muribundă, dar care, îmbătată de putere, a devenit despotică, domină vieţile şi gândurile tuturor. Ecosistemul a fost distrus de abuzurile oamenilor"
Juliette, este captivă într ospiciu timp de 264 de zile. Nu pentru că suferă de probleme psihice, ci doar pentru că poate ucide orice fiinţă cu o simplă atingere. Nimeni nu ştie de ce Juliette deţine acestă putere. Tot ceea ce se ştie este că Juliette, poate ucide şi tortura orice fiinţă fără voia ei.
protagonista, este o persoana foarte melancolica în prima fază a cărţi, dar este şi foarte dezămăgită de ea însăşi, se consideră un monstru din cauză acestei însuşiri neobişnuite pe care o are.
Tânjeste cu disperare după o simplă atingere, o mângăiere, sau o îmbrăţişare. Lucrurile care sunt simple şi obişnuite pentru alţi oameni, sunt pentru Juliette chiar imposibile.
"Tot ce am vrut vrodata a fost sa intind mana si sa ating o alta fiinta umana, nu doar cu degetele, ci si cu inima. Am vazut lumea si lipsa ei de compasiune, judecata ei aspra si suparatoare, si ochii reci si plini de ura. Am vazut-o peste tot in jurul meu. " (Julette)
Până şi ea nu este sigură de deplinătatea ei mentală. Se întreabă frecvent dacă este într-adevăr nebună sau nu. Nu mai este sigură de nimic legat de ea însăşi. Juliette, a fost adusă la institut din casa părinţilor ei, care erau foarte înfricoşaţi de puterea ei.
" Nu-mi pot aminti caldura vreunei imbratisari. Bratele ma dor de la inevitabila gheata a izolarii. Propria mea mama n-a putut sa ma tina in brate. Tatal meu n-a putut sa-mi incalzeasca mainile inghetate. Traiesc intr-o lume de neant."
"Priviti-ma, e ceea ce voiam sa va spun. Vorbiti cu mine din cand in cand. Gasiti-mi un leac pentru aceste lacrimi, as vrea sa respir cu adevarat pentru prima oara in viata. "
Nu mai ştie cine este cu adevărat şi se simte total pierdută. îşi vede viaţă şi propia existenţă total lipsită de sens. În mare parte atunci când este la ospiciu stă şi priveşte pe fereastră şi oferă personificări fiecărui obiect fără viaţă pe care-l vede. Când nu se uită pe fereastră, Juliette scrie cu un stilou rupt într-un carneţel, folosind scrisul precum un mod de eliberare a sufletului. Juliette, îşi doreşte să respire aerul lumii destrămate din care face parte.
Dincolo de ospiciul în care este prizonieră, lumea din care face parte protagonista este şi ea davastată:
" Nu prea mai avem anotimpuri. Animalele sunt pe moarte, păsările nu mai zboară, semănăturile nu prea mai cresc, fllorile aproape că nu mai există. Vremea este instabilă. Uneori, zilele noastre ajung şi la 33 de grade. Alteori ninge fără motiv. Nu mai putem produce suficentă mâncare, nu mai putem menţine o vegetaţie pentru animale, şi astfel nu putem să-i hranim pe oameni cu ce au nevoie. Pănă ce restauraţia să fi preluat frâiele, promiţând că avea o soluţie, populaţia noastră scădea alarmat de rapid. Animalele erau atât de flămânde, încât erau în stare să mănânce orice, iar oamenii erau atât de flămânzi, încât erau dispuşi să mănânce animalele otrăvitoare. Ne omorâm singuri, încercând să rămânem în viaţă. Vremea, plantele, animalele şi supravieţuirea umană sunt legate între ele, fără posibilitate de scăpare. Elementele naturale se războiau între ele, deoarece noi făceam abuz de propiul nostru escosistem. De propia noastră atmosferă De propiile noastre animale. De propii noştri oameni. Rastauraţia a promis să rezolve lucrurile. Dar, cu toate că sănătatea umană a găsit un minimum de uşurare sub noul regim, mai mulţi oameni au murit din cauza unor arme încărcate decât a unor stomacuri goale. Treptat, situaţia se înrâutăţeşte. "
Lumea devastată este condusă de Restauraţie, nişte oameni care promit să aducă pacea in acea lume deplorabilă impunând un nou regim pentru locuitorii râmaşi în ea:
"Gata cu imaginațiile periculoase, gata cu rețetele medicale. Se impune o nouă generație formată doar din indivizi sănătoși. Bolnavii trebuie închiși. Bătrânii trebuie eliminați. Nebunii trebuie duși la ospiciu. Doar cei puternici supraviețuiesc."
"Nevoile egoiste, poftele și dorințele oamenilor trebuie date uitării. Lăcomia, răsfățul și voracitatea trebuie să fie înlăturate din comportamentul uman, dar aparent nu și din comportamentul liderilor."
Se impune traiul simplu, o singură limbă și un nou dicționar de cuvinte pe care toată lumea să le înțeleagă. "
Ce se întâmplă în continuare veţi afla dacă citiţi cartea.
Părerea mea:
Cartea asta, cartea asta,
Cartea asta, cartea asta,
Cartea asta, cartea asta
Cartea asta, cartea asta.
Cartea asta este absolut extraordinară!
De fapt nici nu cred că sunt cuvinte existente prin care să pot să o descriu. Este o carte unică, orginală si nu regret deloc că am cumpărat-o. Vreau să vă spun că mă plimbam prin librări online şi am dat peste ea din curiozitate, i-am citit descrierea şi în ziua următoare am şi făcut comanda la ea. N-am mai avut rabdare până la livrarea ei, aşa că am încercat să o caut din nou pe net. Mă gândeam că poate gasesc un preview mic - electronic. Si am gasit unul de 35 pagini Am citit din el câte puţin în fiecare zi, în aceeaşi perioadă în care citeam " Sacrificiul" de Anna Carey (Eve, volumul 2) Va dati seama ca indata ce mi-a venit cartea in format piparit am si devorat-o. Pierzandu-ma in fiecare cuvant Povestea lui Juliette este emoţionantă, sensibilă şi tulburătoare. Cred că autoarea este deja una dintre preferatele mele. Fiecare pesonaj îţi naşte interesul pentru el, iar fiecare pagină este hipnotizantă încă de la primele rânduri. Personajele sunt demne de admirat, fiindcă fiecare dintre ei te face să vrei să-i descoperi mai atent:
- Juliette, are o putere distrugătoare, dar este atât de blândă, şi are un suflet extrem de bun, iar haosul din capul ei, pe care-l găseşti la începutul cărţii este captivant. Pare foarte sensibilă, iar faptul că aproape se urăşte pe ea însăşi, te face s-o crezi fragilă precum o frunză, dar faptul că supravieţuieşte într-un ospiciu 264 de zile, fără să obţină vreo boală mentală, îţi dovedeşte că e puternică. Personajul ei este interesant, te atrage şi te face să laşi cu greu cartea din mână.
-Adam, este atât de tandru cu Juliette şi pare atât de pasional şi de îndrăgostit de ea...
-Warner, este malefic şi distrugător, dar este extrem de puternic, hotărât şi sigur pe sine, đeşi uneori pare plin de el (Iar eu nu suport oamenii ca el) Personajul ăsta are ceva care te atrage şi te face să vrei să-l cunoşti.
-James (Fratele lui Adam) este un copil adorabil.
Cartea asta are de toate: senzulitate, romantism, dragoste, paranormal, mister, drama, este chiar şi horror uneori şi o recomand din toată inima tuturor!
Stilul de scriere este poetic, plin de forta si de emotie. Autoarea reuseste sa descrie fiecare sentiment, pe care-l traieste personajul ei principal printr-o atenta manuire stilata a metaforelor.
Ce mi-a plăcut:
-Povestea de dragoste dintre Juliette şi Adam este înduioşătoare.
-Stilul de scriere artistic
- felul in care a curs povestea lin si poetic, fara sa fie fortata deloc.
Ce (nu) mi-a plăcut:
-Pe parcusul cărţii se nasc mistere, care nu sunt dezvăluite deloc, cum ar fi: nu aflăm de unde vine puterea nocivă a lui Juliette
- nu aflăm de ce unele persoane sunt imuni la harul ei.
Singurele detalii pe care le ştim despre părinţii lui Juliette, sunt presupunerile ei, dar nu ştim dacă ceea ce crede ea este adevărat sau nu..
Sper că autoarea ştie ce face şi sper că va scoate la iveală secretele în celelalte cărţii ale seriei...
Părerea mea despre autor:
Când am spus că autorea a devenit una dintre favoritele mele, n-am spus-o degeabă. Tahereh, este un real talent. Mintea ei este un râu de figuri de stil nesfârşite. Uneori, le foloseşte pe aceleaşi, dar le înlocuieşte cu sinonime, astfel incât nu te plictiseşti de ele, stilul în care ea scrie este complet nou şi de necomparat. Pur şi simplu nu are cum să nu-ţi placă.
Citate:
"Picaturile de ploaie sunt singurele care imi amintesc ca norii au batai de inima. Și că și eu am. "(Juliette)
"Cineva a luat soarele si l-a prins din nou de cer, insa in fiecare zi atarna din ci in ce mai jos. E ca un parinte neglijent care nu te cunoaste decat pe jumatate. Soarele nu vede niciodata cum absenta lui schimba oamenii. Cat de diferiti suntem pe intuneric." (Juliette)
"Uneori cred ca singuratatea dinlăuntrul meu o sa explodeze prin piele, si uneori nu sunt sigura daca se va rezolva ceva vrodata daca plang sau tip sau rad isterica. Uneori sunt atat de disperata sa ating sa fiu atinsa sa simt incat sunt aproape sigua ca voi cadea de pe o stanca intr-un univers paralel unde nimeni nu va mai fi instare sa ma gaseasca. " (Juliette)
"Aceste cuvinte sunt voma.
Acest stilou subred este esofagul meu.
Acesta bucata de hartie este vasul meu de portelan. " (Juliette)
"Soarele e o chestie aroganta, care lasa mereu lumea in urma cand se plictiseste de noi. Luna e o prietena loiala. Nu pleaca niciodata. E Mereu acolo, veghind, neclintită, stiindu-ne in momentele noastre bune si rele, schimbandu-se intotdeauna, asa cum facem si noi. In fiecare zi e o versiune diferita a ei insasi. Uneori slaba si palida, alteori puternica si plina de lumina. Luna intelege ce inseamna sa fii om. Sovaielnic. Singur. Patruns de imperfectiuni." (Juliette)
"Din lipsa de relatii umane, am format legaturi cu personjele create pe hartie. Am trait iubirea si pierderea prin povestile care se intind de-a lungul istoriei, experimentat adolescenta prin asociere. Lumea mea este o retea formata din cuvinte, legand membru de membru, os de tendon, ganduri si imagini, toate laolalta. Sunt o fiinta compusa din litere, un personaj creat din propozitii, o nascocire a imaginatiei formata prin fictiune. " (Juliette)
"E ciudat sa ai pe cineva cu care sa poti vorbi. E ciudat sa trebuiasca sa-mi folosesc energia pentru a-mi misca buzele ca sa formez cuvintele necesare pentru a-mi explica actiunile. De atata timp, nimanui nu i-a pasat. Nimeni nu m-a privit suficient de atent pentru a se intreba de ce ma uit pe fereastra. Nimeni nu m-a tratat vreodata ca egal. Si totusi , el nu stie ca sunt un monstru secretul meu. Ma intreb cat va mai dura pana va incerca sa se salveze de mine.(Juliette) "
"Simt cum fluturii din stomacul meu iau foc. O umilinţa inexplicabila imi arde carnea. Nu stiu unde sa privesc. Respira adanc. Indraznesc sa-i intalnesc privirea. Ochii sai au exact nuanţa cobaltului, unei vanatai care infloreste, limpezi si patrunzatori si fermi. Maxilarul ii e inclestat, iar trasaturile ii sunt sunt sculptate expresie grijulie. Toata noaptea s-a gandit numai la asta. "
Once, este cartea 2 din seria Eve, scrisă de către Anna Carey. Romanul a fost publicat în anul 2012 Cartea a fost adusă în România prin intermediul editurii Leda în acelaşi an, sub numele de Sacrificiul.
Sinopsis
Iubire, aventura si sacrificiu intr-o lume devastata.
Pentru prima oara de cand a evadat de la Scoala, Eve si-a gasit pacea.
Locuieste in Califia, un paradis pentru femei, la adapost de soarta ingrozitoare care le asteapta pe orfanele Noii Americi. Dar siguranta ei are un pret: a fost obligata sa-l abandoneze pe Caleb, singur si ranit, la portile orasului. Cand aude ca acesta se afla in pericol, incearca sa-l salveze, insa e prinsa si dusa in Orasul de Nisip, capitala Noii Americi.
Captiva intre zidurile Orasului, Eve descopera un secret cumplit despre trecutul ei si e fortata sa se confrunte cu o cruda realitate. Afland ca iubitul ei este in viata, ea incearca sa evadeze pentru a fi impreuna - insa consecintele ar putea fi tragice. Si atunci, trebuie sa faca o alegere disperata, altminteri risca sa-l piarda pe Caleb pentru totdeauna.
Naratiunea antrenanta, povestea romantica si finalul tulburator.
Sunt tot atatea motive pentru cititori sa astepte cu nerabdare urmatorul volum al seriei!
Pacea pare să se fi aşternut în sfârşit în lumea lui Eve. Când ajunge la Califa, pare aperent foarte bine primită de către fostele evadate din şcoli. În cartea a doua, Arden ajunge şi ea în Califa, după ce în cartea precedentă Eve, este nevoită să o lase în urmă pentru a fugi. Când află că iubitul ei, Caleb ar putea fi în pericol, Eve se gândeşte la ceea ce este mai rău şi fuge din Califa, împreună cu Arden pentru a-l găsi.
Cartea este mai alertă decât primul volum, iar Eve are parte de evoluție frumoasă.
Părerea mea: Vă amintiţi că atunci când am făcut recenzia la prima carte din această serie, am spus că sunt aproape sigură că Anna Carey a păstrat aşi în mânecă pentru celelalte două cărţi? E bine... Această carte mi-a dovedit că bănuiala mea era un adevăr deplin. Deci, am avut dreptate. Mă aşteptam că această carte să fie bună, încă de când am citit descrierea de pe copertă din spate, deşi am citit alte recenzii la această carte, ce au catalogat-o drept slabă şi îmi amintesc, că am găsit doar vreo două recenzii care spuneau că e o carte bună. Cartea asta mie mi s-a părut una perfectă. A fost mai bună decât mă aşteptam, cu mult mai captivantă decât prima. Finalul ei a fost cutremurător. Dacă finalul cărţii trecute m-a făcut să vreau să plâng, finalul cărţii ăsteia mi-a născut lacrimi în colţurile ochiilor. Mi-a plăcut cu mult mai mult decât credeam şi m-a făcut să aştept cu nerăbdare cartea a treia în limba Română. O recomand din toată inima, chiar şi celor care nu au citit primul volum, căci cartea reaminteşte cu precizie acţiunile din prima. * * * * Comparaţie: Spre deosebire de primul roman eroina a evoluat frumos, s-a maturizat şi este mult mai curajoasă în a lua decizii. Acum este convinsă că iubirea există, şi că trecutul ei de la şcoala a fost o minciună. Le urăşte pe profesoarele care au minţit legat de iubire şi băieţi/bărbaţi, îi este loială lui Caleb. Devenind o adevărată luptătoare.
Citat:
”Ochii mi se umpleau de lacrimi. Iată-ne aici, la kilometri distanță de buncăr, de Califia, și încă nu exista niciun loc pentru noi doi. Alergam dintr-o lume într-alta, el în a mea, eu în a lui, dar nu reușeam niciodată să fim cu adevărat împreună în niciuna dintre ele.”
Am terminat cartea acum o săptămână... (cred) dar, am avut probleme cu pc-ul, aşa că nu am avut cum să fac la timp recenzia.
Înainte să citesc cartea asta, am citit câteva recenzii la ea. Nimeni nu a catalogat cartea ca fiind genială, dar rezumatul cărţi din fiecare recenzie mi s-a părut înteresant, aşa că am cumpărat-o online.
Produs publicat in 2011 laLeda Data aparitiei: Octombrie 2011 Tip coperta: Brosata Format: 130x200 Numar pagini: 288 ISBN: 978-973-102-397-7 Cartea poate fi cumpărată de:aici
Rezumat:
Înainte cu câteva ore ca mama ei să moară în urma unui virus mortal, numit Molima, care făcuse ca 98% din populaţia Oraşului De Nisip să dispără, Eve este dusă la o şcoală de fete din acelaşi oraş. Acolo ea primeşte o educaţie necasară oricărei fete şi studiază diverse domenii de artă, învaţă să picteze şi să cânte la pianul clasic. Tot la şcoală, Eve şi celelalte eleve sunt învăţate să se temea de băieţi şi bărbaţi, pe motiv că aceştia ar fi cele mai periculoase creaturi de pe pământ, singură excepţie fiind desigur regele oraşului, pe care fetele sunt învăţate să-l venerez, acesta fiind singurul bărbat pe care fetele l-au vazut şi l-au auzit în ultimii 12 ani de şcoală, fotografiile lui erau aşezate pe holurile şcolii, iar vocea lui se auzea ocazional pe frecvenţă radio-urilor.
Eve, este cunoscută în perioadă şcolii, precum cea mai inteligentă şi mai silitoare elevă din institut, această fiind apreciată de toţi cei de la şcoală pentru devotametul ei de a învăţa şi cu o zi înainte de absolvire, ea devine sefa de promoţie a şcolii în care este elevă.
Fetelor li se spunea că după absolvire, vor fii duse dincolo de zid şi vor învăţa meseri. Înainte cu o noapte de absolvire, Eve merge dincolo de zid, când ajunge acolo descoperă un secret întunecat și decide să evadeze.
Edit martie 2020
Părerea mea
Eve a fost prima distopie citită de mine, dar cu toate astea nici măcar atunci nu am crezut că e spectaculoasă, extraordinară, etc.
Am recitit primele două volume în 2016 pentru a citi volumul 3 și mi-am dat seama că lumea distopică nu e una deloc bine construită. Avem o mică istorie, un sistem de propagandă și un virus cam deloc explicat. Nu știm cum a apărut sau de ce.
Personajele nu sunt memorabile, sunt oameni simpli. Eve nu are artificile de efect ale unei protagoniste badass, deci nu este vreo Wonder Woman. Este o fată inteligentă, curajoasă nu chiar pregătită pentru sălbăticie, dar simplă, naivă și bună la suflet.
Este o eroină destul de ușor de iubit. Caleb o completează, este blând și protector.
Romanul nu este un thriller, deci scrisul nu e chiar așa de dinamic.
Mi-ar fi plăcut ca atât povestea cât și eroina ei să fie trimise într-o zonă ceva mai întunecată și să se îndepărteeze oarecum un pic de zona literaturii Young adult, în fine, oricum cartea are doar 288 de pagini, se citește ușor și merge pentru o zi ploioasă.
Ce mi-a plăcut:
1. Felul în care Anna Carey a folosit monologul interior şi descrierile literare, chiar mi-au plăcut figurile de stil din carte folosite de ea, cu toate că uneori, au devenit monotone, dar cam pe tot parcusul cărţii, în timp ce încercăm să îmi realizez imaginile personajelor şi să-mi imaginez acţiunea povestită în minte, mi-am zis: "Autoarea asta, chiar ştie să scrie ! "
2. Personajul lui Arden. Am admirat personajul ei, fiindcă mi s-a părut puternic, hotărât şi spre final mi-a părut a fi o prietenă foarte loială lui Eve, plus că uneori a fost şi sensibilă. A fost amestecătură perfectă de pesonalitate, cu toate că la începutul cărţii am crezut că ea e cel mai negativ personaj din carte.
3. Personajul lui Caleb. Mi-a plăcut toată rabdarea pe care avut-o cu Eve, toată prietenia, dar şi iubirea pură pe i-a oferit-o de-a lungul timpului, şi tot devotamentul lui faţă de ambele fete.
Ce nu mi-a plăcut:
Acţiunea mi s-a părut pe alocuri lungită prea multă.
Sugestii: Dacă mă întrebaţi pe mine: aş fii vrut ca Eve să semene mai mult cu Arden. Mi s-a părut cam prea fragilă şi uneori chiar naiva pentru asemenea aventuri.
Sugestii:
Dacă mă întrebaţi pe mine: aş fii vrut ca Eve să semene mai mult cu Arden.
Mi s-a părut cam prea fragilă şi uneori chiar naiva pentru asemenea aventuri.
În concluzie:
Cartea a fost înteresantă, insă nu genială aşa cum poate m-aş fi aşteptat eu, dar mi-a plăcut s-o citesc. îmi plac dramele distopice foarte tare, iar ideea autoarei legată de această carte mi-apărut a fi foarte bună. Apreciez foarte mult autorii care scriu genul ăsta de cărţi, în special pentru că au curajul şi îmaginaţia de a crea şi de a aduce ne mai văzutul în faţă cititorilor. Nu este o carte capăbilă să te ţină cu sufletul la gură, dar este o lectură drăgută şi merită citită. Poate părea puţin plicsitoare, insă eu personal n-am considerat-o o pierdere de timp. Finalul a fost unul emoţionant, despre care nu vă spun prea multe, căci altfel nu aţi mai dori să lecturaţi cartea.
Vă pot spune că finalul cărţii m-a făcut puţin să vreau să plâng, dar cum sunt o fată puternică mi-am abţinut lacrimile, cu toate că finalul m-a sensibilizat mult. A fost trist, atât de trist încât m-a făcut să vreau să devorez şi a două carte. Nu o să vă mint spunându-va că: finalul primei cărţi al seriei e plin de suspans, însă mie una finalul mi s-a parut extrem de romantic emană o dragoste pură şi copilăroasă, dar în acelaşi timp şi foarte adevărată. Nu garantez că finalul vă va face pe toţi să vreţi să citiţi a două carte... Cred că menirea a fost să fie mediocră, pentru a face-o pe cea de a doua mai intersantă, cu toate acestea eu personal vă recomand această carte. Cced că, scriitoarea şi-a păstrat câtiva aşi în mânecă pentru volumele 2 şi 3. Seria îmi este foarte dragă, căci e prima carte/serie distopică pe care am citit-o şi o citesc în continuare.
Citate: “A iubi pe cineva înseamnă a şti că viaţa ta ar fi mai rea fără acea persoană!”
"Uneori, se pare ca toate lucrurile pe care trebuie sa le stiu,nu le stiu.Iar toate lucrurile pe care le stiu sunt complet eronate."
"Am invatat atunci un adevar crucial: ca o relatie poate fi judecata dupa lista de lucruri nespuse dintre doua persoane."
"Dragostea era singurul adversar al mortii,singurul lucru indeajuns de puternic sa se lupte cu prinsoarea disperata a acesteia."
ANNA CAREY a studiat literatura şi scrierea creativă la Universitatea New York şi deţine un Master de la Brooklyn College. În prezent locuieşte în Los Angeles.
.jpg)
.jpg)
. 
.jpg)
